Mai multe din aceasta categorie

• Despre onestitate
• Bârfuliţe de weekend
• Haideti sa mai scriem. Despre campania primire cereri 2011
• Romania: o piata agricola cominternista*

Mai multe de la acest autor

• Alt articol interesant
• Ce vraji a mai facut POP-ul meu…?
• Despre onestitate
• LA MULTI ANI CU DRAG TUTUROR!

RSS la articolele acestui autor

Deşi campania de plăţi unice pe suprafaţă s-a încheiat nu mai demult de 9 zile, îmi trec prin minte întâmplări hilare din plină perioadă „de foc”. Când toată APIA suferea de febra finalizării plăţilor de la fondurile UE, conducere instituţiei avea de soluţionat probleme de adevărat interes naţional…precum:

1. Conflictul Kedves vs. Oancea, născut din profunda luptă de administrare a parcului auto al Agenţiei, compus din aproximativ 00000008 autoturisme…

Lovit în orgoliul de atoatecunoscător al parcului auto, d-nul Kedves Victor, un apropiat al actualei conduceri, frustrat de faptul că nu mai ocupă o funcţie de conducere în cadrul instituţiei, a pornit un adevărat război împotriva fostului subaltern (presupunem că şi singurul). Şi cum altfel se poate răzbuna…decât ţipând şi plângând la toate cabinetele şi turnând tot felul de inepţii. Conectaţi la tensiunea plăţilor… directorii noştrii fac pauze lungi şi dese pentru a asculta atenţi bârfele şi cancanurile de pe holuri şi din budoare. Şi ca adevăraţi justiţiari ce se găsesc, urechează exemplar pe cei care sunt disciplinaţi, cuminţi şi muncitori şi, dacă nu e suficient, dispun măsuri „de îndreptare a conduitei necuviincioase”…

1. Aflarea directorilor executivi, ori a adjuncţilor acestora, care sunt pe lista MAPDR a viitorilor directori coordonatori sau coordonatori adjuncţi.

În plină videoconferinţă, când toţi participanţii din cadrul centrelor judeţene se străduiau să-şi „rezolve” schimburile interinstituţionale pentru finalizarea controalelor pe teren, directorul general, Daniel Constantin, fiind proaspăt uns în funcţia de conducere şi necunoscând colegii din teritoriu, întreba exasperat la cuvântarea fiecărui centru judeţean: „ăsta rămâne?”, „ăsta e pe listă?”. Mâna sa dreaptă într-ale resurselor umane, şmecherul Poenaru, glăsuia printre dinţi: „nu!”, ori „da!”, după caz. Spre stupefacţia colegilor de studio, alminteri directori din cadrul centralei … nu oricine, proaspătul directoraş, sătul de logoreea acestor viitori dispăruţi, tăia maul obraznicilor care se tot văicăreau. De altfel, nu le datora nimic…şi dacă nu terminau controalele la timp erau numai buni de schimbat. Ce nu ştia conducătorul…că succesul său viitor depindea de abilităţile profesionale ale acestor pisălogi. Şi ce mai chin…că a fost nevoit să-i suporte până în zilele noastre. Or că a vrut judecătoru’, or că coordonatoru’ nu se pricepe sau e fudul şi omu’ trebuia să se descurce şi cu elefanţii…cert e că a venit vremea răzbunării… Nu va scăpa niciun angajat care a muncit. Vor fi pedepsiţi cu toţii, ca să se ştie că omul nu suportă să fie contrazis sau să i se întoarcă vorba! Şi cui îi pasă că ce dispune e imoral…el este ŞEF! Credeaţi că naziştii au dispărut? Nţ!!!

3. Cum s-au folosit autoturismele APIA.

Ne trezim ca dintr-o beţie. Năpădesc în birouri cei doi îngeri negrii ai împărăţiei: Braşov şi Bologa (securistu’ adus de DG de la APDRP). Posedă o decizie dubioasă prin care sunt îndreptăţiţi să verifice unele bunuri din custodia APIA. Cu un rânjet mefistofelic şi un aer de evidentă superioritate aceştia solicită laptop-urile şi cheile plus documentele autoturismelor APIA date în folosinţa direcţiilor acestei instituţii. Lumea se panichează: „ce or fi vrut aştia să verifice?” şi în unanimitate decid: predăm maşinile, că doar nu ne-am născut în ele.

Întristaţi de finalitatea deciziei lor, împăraţii se întreabă deznădăjduiţi: „de ce au predat autoturismele? Cine i-a permis lui Oancea să le preia?” Sic…aceştia nu mai pot pedepsi, dar îşi rod unghiile!

1. Ne angajăm avocaţi.

Supărat pe consilierii juridici, conducătorul şef se hotărăşte să-şi angajeze avocaţi. În mare taină, se negociază un contract dubios cu un avocat, ca să-i înveţe minte pe fraierii de jurişti să nu-şi mai ceară drepturile încălcate prin instanţă. Numai că…socoteala din târg nu se potriveşte cu …. Avocatu’ vrea bani, nu muncă! Şi după încheierea contractului spune tuturor că nu are de gând să se prezinte la instanţe…. O să vedem cine plăteşte gestul….

1. Comisia de disciplină.

Ţara arde şi babele se piaptănă… Cu vină sau nu, mulţi colegi din APIA stau cuminţei la rând să dea cu subsemnatu’ la Comisia de disciplină a APIA. Că ai greşit pe bune, sau că doar nu te place conducerea, eşti condamnat la cercetare administrativă. Acest organism „independent” şi-a pierdut de mult independenţa şi credibilitatea. Disperată să aducă la îndeplinire ordinele împăratului, care a convocat „membrii independenţi” la cabinetul său (în data de 07.06.2009), acestă comisie de disciplină – a cărei preşidenţie o asigură tot dl. Braşov Ionel – apelează, ca să nu carecumva să greşească, la sfaturile incompetente ale unui avocat tainic, prieten cu şefu’. Din aprilie până acu’, cu sfaturi sau fără, comisia a cam dat chics.

1. Salarizarea funcţionarilor….

Aşa cum se întâmpla în anii anterior, indiferent cine era la conducerea APIA, după o perioadă de muncă susţinută eram recompensaţi pentru efort şi rezultat. În naivitatea noastră am crezut că şi în acest an se va întâmpla la fel. Aşteptările noastre au fost răsplătite pe măsura aşteptărilor … nu am primit salariile la timp, ni s-a plătit majorarea salarială de 75% cu o lună întârziere, indemnizaţiile speciale şi de conducere s-au redus nemotivat, ore suplimentare …ioc, iar de prime…doar din poveşti. La anu’ nu mai pupaţi ajutor! Şi poate că nu veţi mai arunca vina pe MAPDR…că nu mai ţine! Şi APDRP e sub aceeaşi umbrelă şi ei sunt breji!

1. Ne doare …….

S-a muncit pe brânci! De altfel, ca în fiecare an în această perioadă. Deşi în joc era mândria noastră, neobosita Kerekes ne-a ţinut în priză până la exasperare. Nu de efort era vorba…ci de neştiinţa care o făcea să ceară lucruri absurde şi să acţioneze haotic…Îi explicai degeaba, nu prea pricepe limba română şi…ce e mai rău, e că transmite lui Constantinescu ce înţelege ea… De aici…biciuri la spate, reproşuri nefundamentate, nebunii, dispoziţii imposibile, raportări pe genunchi, etc… Omul se bosumflă prea repede, iar femeia asta se bruzuluie într-o limbă necunoscută….

1. Răspunsuri imbecile….

Nu ne pricepem la nimic! Conducerea nu are încredere în nimeni şi în nimic! Se monitorizează tot ce mişcă…ce mai, trăim ca pe vremea lui nea’ Nicu. Deși oficial nu sunt posturi vacante, s-au angajat o mulţime de figuri noi… Mulţi sunt de vis-a-vis… Persoane competente… deşi fără nuanţe… dar cu tupeu! Aşa se face că răspunsurile care pleacă din instituţie către terţi sunt interpretate ca fiind scrise în latina… oricât te-ai strădui, nu pricepi nimic… şi te mai miri de ce plânge ţara…

1. Au înviat morţii…

Întotdeauna pilele au fost, într-o oarecare măsură, „obraznice”.  Deşi beneficiau de anumite „avantaje”, fără a face vreun efort profesional, aceste persoane au traversat şi perioade nefaste în care, deşi nu s-au spetit muncind, au fost obligate să mişte agrafele be birou.

În perioada descrisă în această ţidulă, mulţi balauri au scos capetele la suprafaţă. Şi le-a mers. Deşi nu se exprimă, conducerea a sesizat situaţiile penibile în care a fost pusă de aceşti „apropiaţi” şi nădăjduim că este deja sătulă de sfaturile competente ale acestora. Dacă nu s-a convins, îi garantăm că în scurt timp sprijinul profesionist va durea. De asemenea şi recompensele vor cuge….

            Observatoru’

Ti-a placut acest articol? Recomanda-l mai departe!

•