PLATA DIRECTA PE SUPRAFAŢĂ SE ACORDA UTILIZATORILOR TERENULUI AGRICOL

În săptămâna anterioară 10 – 15 august 2009 în presa locală din judeţul Maramureş (presa scrisă şi electronică) au apărut o serie de articole legate de convocările iniţiate de Prefectura Maramureş, APIA şi DADR având ca temă de discuţie acordarea sprijinului direct pe suprafaţa de teren agricol (din fonduri europene şi naţionale) către consiliile locale.
Nu ştiu exact ce s-a transmis primarilor, în şedinţa care a avut loc în Sala Mare a Prefecturii Maramureş în data de 11.08.2009, referitor la dreptul Consiliilor locale de a beneficia de sprijin financiar pentru suprafeţele de păşuni naturale pe care le deţin. Din ziarul Graiul Maramureşului am aflat că “Doar 18 din cei 33 de primari convocaţi ieri la Prefectura Maramureş au răspuns invitaţiei subprefectului Alexandru Cozma să participe la discuţia cu directorii coordonatori Gheorghe Vişovan de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Maramureş, secondat de consilierul asistent Răzvan Chira, şi Anton Rohian de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Maramureş. A fost o discuţie cam fără rost (dar cu cheltuială pentru deplasări şi diurne).” Publicaţia electronică infomm.ro titrează: „ANOMALIE: Desi nu au animale in proprietate, consiliile locale au primit dreptul de a lua subvenţii pentru păşuni, daca dovedesc ca folosesc respectivul teren”.
Faţă de cele declarate de reprezentanţii APIA Maramureş şi consemnate în presă (nu ştiu ce au transmis fermierilor la întâlnirile din comune), mi se pare că aspectele legate de dreptul Consiliilor locale de a beneficia de sprijin financiar pe suprafeţele de păşuni, pe care le deţin, nu au fost bine lămurite şi explicate. Pentru a se înţelege corect acest subiect şi pentru a clarifica unele ambiguităţi, ţin să fac câteva precizări.
Dl. Vişovan Gheorghe, de la APIA Maramureş a afirmat, conform infomm.ro, “ Din acest an, Consiliile locale au posibilitatea sa depuna cereri pentru a primi subventii pentru terenuri (pajisti),”. Şi in anii precedenţi 2007 şi 2008, Consiliile locale aveau dreptul, stabilit prin acte normative, să depună cereri de plată pe suprafaţă pentru terenurile pe care desfăşurau propria activitate agricolă şi dacă făceau dovada utilizării acestora.
Problema care s-a ridicat şi care persistă în continuare rezidă în faptul că Consiliile locale NU pot face dovada utilizării păşunilor naturale pe care le au în proprietate, deoarece, în primul rând, nu deţin animale, iar dovada utilizării păşunilor sub alte forme (cosit, lucrări etc.) este greu de făcut, deoarece practic nu se întâmplă acest lucru.
Având în vedere aceste aspecte s-a recomandat Consiliilor locale să închirieze, să concesioneze sau să arendeze suprafeţele de păşuni naturale către forme asociative ale fermierilor (cu personalitate juridică sau simple) şi către persoane fizice care deţin animale şi păşunează (exploatează) efectiv aceste păşuni. În felul acesta dovada utilizării, de către chiriaşi, arendaşi sau concesionari este evidentă şi este exclusă suspiciunea că o entitate utilizează terenul (fermierul) iar o altă entitate solicită sprijinul financiar (Consiliul local).
În anii 2007 şi 2008 majoritatea covârşitoare a Consiliilor locale (în 2007 doar un Consiliu local a depus cerere de plată un nume propriu) au înţeles principiul de bază al acordării sprijinului financiar pe suprafaţă, către utilizatorul terenului agricol şi au închiriat fermierilor păşunile pe care le deţineau.
În continuare principala opţiune a Consiliilor locale trebuie să fie închirierea, arendarea sau concesionarea suprafeţelor de păşuni naturale către crescătorii de animale (persoane fizice sau juridice) şi numai prin excepţie, dacă chiar au epuizat toate încercările de închiriere, arendare sau concesionare şi nu au reuşit acest lucru, să depună cereri de plată în numele consiliului local, cu respectarea cerinţelor legale, legate de acordarea sprijinului financiar din FEGA, FEADR şi bugetul naţional. Repet, încă odată, este de evitat, pe cât posibil, să se depună cereri de plată pe suprafaţă de către Consiliile locale, deoarece practic acestea fac greu dovada utilizării acelor suprafeţe. Consiliile locale nu au animale, iar păşunile naturale, se ştie clar, se exploatează prin păşunat, nu prin cosit.
Normal, firesc şi corect este ca păşunile naturale, aflate în proprietatea primăriilor şi consiliilor locale, să fie date în exploatarea crescătorilor de animale. Acest lucru trebuie să se facă transparent, astfel încât la nivelul unităţii administrativ teritoriale, să nu apară suspiciuni în legătură cu acţiunile de închiriere, arendare sau concesionare a păşunilor naturale .
Prin acordarea dreptului de folosinţă a acestor terenuri către agricultori şi crescătorii de animale apar avantaje pentru toate părţile, astfel:
- sunt respectate reglementările în vigoare (europene şi naţionale) referitoare la acordarea sprijinului financiar pe suprafaţă către utilizatorii adevăraţi ai terenurilor agricole;
- se poate dovedi clar în faţa autorităţilor de control şi audit ale Comisiei Europene, că sprijinul financiar este acordat direct celor care exploatează terenurile agricole (în speţă păşunile naturale comunale);
- fermierii (crescătorii de animale) încasează plata directă pe suprafaţă, iar banii primiţi sunt un sprijin pentru utilizarea terenurilor şi păstrarea lor în bune condiţii agricole şi de mediu ;
- consiliile locale încasează contravaloarea chiriei, arendei sau concesiunii, în baza contractelor încheiate cu utilizatorii terenurilor;
- în contractele încheiate între consiliile locale şi utilizatorii terenurilor pot fi prevăzute clauze referitoare la buna exploatare a păşunilor naturale şi clauze referitoare la utilizarea banilor primiţi ca plată directă pe suprafaţă;
- în felul acesta consiliile locale pot exercita un control direct în ceea ce priveşte buna gospodărire a suprafeţelor de păşuni naturale, pe care le au în proprietate;
- întregul proces de închiriere, arendare, concesionare şi întregul proces de acordare a plăţii directe pe suprafaţă se exercită corect, cu documente şi se evită discuţiile şi suspiciunile în legătură cu exploatarea terenurilor, încasarea subvenţiilor şi utilizarea banilor.
Utilizarea păşunilor comunale de către fermieri (crescători de animale) este oportună şi în vederea aplicării măsurilor de agro – mediu. Un pachet de agro-mediu reprezintă un set de cerinţe pe care fermierul se angajează să le respecte timp de 5 ani de la semnarea angajamentului. Obiectivul general este încurajarea utilizatorilor de terenuri agricole să introducă sau să continue practici agricole compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, îmbunătăţirea echilibrului dintre dezvoltarea economică şi utilizarea durabilă a resurselor naturale a acelor zone, ca şi identificarea unor activităţi alternative.
În judeţul Maramureş 56 de Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT) din 76 se află în zone unde se pot aplica Pachetele de agro-mediu: pajişti cu înaltă valoare naturală şi practici agricole tradiţionale. Valoare sprijinului pe hectar este de 124 euro pentru primul pachet şi 58 euro pentru al doilea pachet. Practicarea unor activităţi de această natură şi continuarea lor nu se poate face de către primării sau consiliile locale. Doar agricultorii şi crescătorii de animale, din aceste zone, pot desfăşura asemenea activităţi.
În altă ordine de ideii problema care s-a ridicat pentru comuna Deseşti este una artificială, deoarece păşunile comunale din acest UAT au fost închiriate de către Consiliul local gazdelor de stână, care au utilizat aceste terenuri. Înţelegerile contractuale între părţi îi priveşte în mod direct, APIA ca instituţie prin care se derulează plăţile pe suprafaţă nu are competenţe să se amestece şi să influenţeze prevederile contractuale dintre consiliul local şi gazdele de stână.
În concluzie APIA are sarcina de a verifica respectarea tuturor cerinţelor legale care se impun pentru acordarea plăţilor pe suprafaţă pe formele de sprijin reglementate. Utilizare sumelor de bani acordate este la latitudinea utilizatorului de teren. Consiliile locale ca proprietari ai suprafeţelor de păşuni pe care le închirează, arendează sau concesionează au posibilitatea să urmărească cum sunt utilizate aceste suprafeţe şi să urmărească folosirea fondurilor de către utilizatori. Drepturile şi obligaţiile consiliului local, în calitate de arendator, concedent şi/sau locator precum şi drepturile şi obligaţiile utilizatorului terenului, în calitate de arendaş, concesionar şi/sau chiriaş trebuie prevăzute clar în Contractele încheiate între părţi.

DIRECTOR EXECUTIV CENTRUL JUDEŢEAN APIA MARAMUREŞ

IOAN-FLORIN URS

Ti-a placut acest articol? Recomanda-l mai departe!

Etichetat ca: , ,

Comentarii

Trackbacks

Nu sunt trackback-uri!