“Primul Siloz”
Mai multe din aceasta categorie
- Alt articol interesant
- Ce vraji a mai facut POP-ul meu…?
- LA MULTI ANI CU DRAG TUTUROR!
- Cateva consideratii privind oferta noului PAC
Mai multe de la acest autor
- Alt articol interesant
- Ce vraji a mai facut POP-ul meu…?
- Despre onestitate
- LA MULTI ANI CU DRAG TUTUROR!
RSS la articolele acestui autor
M-am intrebat de unde vine porecla de “Primul Siloz” a frumosului program de punere in aplicare a prevederilor OG 7/ 2009 cu normele de aplicare prin HG 807/ 2009. In aparenta, cu celalalt celebru program “prima casa” nu are nicicum legatura, in forma sau continut. Ma mai intreb si de ce “primul” siloz? N-or fi vazut fermierii un siloz in viata lor?
Si totusi, luand si analizand putin prevederile actului normativ, mecanismul de implementare si posibilele consecinte, am reusit sa identific asemanarea cu “prima casa”.
Problema comuna a celor doua programe, caci despre o problema este vorba, consta in aceea ca statul heirupist nu isi face suficient temele inainte de a lansa cu tam-tam un program ce se vrea de interes national si mai ales de stimulare economica. Nici acum nu intelegem niste mecanisme economice elementare, modul de functionare a economiei private. In opinia politicienilor nostri “de cariera”, mediul privat este o zona care incearca sa traga bani de la stat sau care trebuie sa fie foarte ascultator cand vreun mare ganditor de la Victoria emana vreo directiva.
Ei bine, lucrurile stau exact pe dos. Iar cu sistemul bancar, dominat in cvasitotalitatea lui de capitaluri straine, statul nu prea are puterea de a se pune. Adica nu poate sa-l pacaleasca.
E drept ca voiam de cateva luni sa scriu ceva despre Primul Siloz, dar mi-au cazut azi ochii pe articolul din ziarul “Bursa” (http://www.bursa.ro/on-line/?s=print&sr=articol&id_articol=64004) si mi-am zis ca nu ne suprapunem in ideile de pus in foaie. Redactorul a facut o mica investigatie in spatiul bancar si a dedus ca, in afara de CEC Bank, nicio banca nu a dezvoltat pana acum produse de creditare care sa se alinieze la obiectivele Primului Siloz. Agrostaru spune ca bancile sunt rele ca nu vor sa ne crediteze fermierul, iar ministrul nostru descopera acum ca nu putem interveni in politica interna a bancilor, dupa ce a lansat pe teveu impreuna cu premierul Boc marea inventie de relansare a agriculturii autohtone.
Hai sa o luam altfel. Cum gandeste o banca comerciala? Bag banii intr-o afacere sigura. Ce inseamna o afacere sigura? O sursa de aprovizionare stabila pentru prestatii bine administrate pentru o piata stabila, in conditiile in care banu tau, impreuna cu banu meu, al bancii, da afacerii un echilibru financiar corespunzator. Si bineinteles, sa am si garantii certe si exigibile.
Ce face fermierul? Este indrumat (eu as spune prin publicitate mincinoasa) sa nu mai vanda productia la samsari, in iunie – iulie, ci sa incarce cerealele in camion, sa le duca la depozitele acreditate, dupa care, cu certificatul de depozit, sa se duca la banca si sa ia credit pentru lucrarile agricole de toamna. Costul creditului nu-l controleaza statul, sa zicem ca se ajunge la un 20% pe an. Costul depozitarii, de asemenea, sa zicem un 10% din cantitatea depozitata. Mai sunt si altele, transport, manipulare, gradare, toate ducand la un cost ipotetic al depozitarii/ creditarii de cca 35 – 40%. Sa nu uitam si de fluctuatia cursului de schimb, pentru care primim acum, in stil pre-electoral, asigurari de stabilitate. Acum vine intrebarea cea grea. Cu cat va vinde fermierul graul in primavera? Poate fi cineva sigur ca va obtine un pret care sa-i acopere toate aceste costuri si, eventual, sa-i lase in portofel un dram de profit? Cu siguranta nu, chiar daca ne uitam la cotatiile burselor internationale de marfuri, publicate saptamanal de “Profitul agricol”. De cand tot bat darabana prin minister explicand ca un program de stimulare a creditarii pe baza certificatelor de depozit nu poate functiona fara doua elemente de baza, respectiv controlul de business al operatiunilor de depozitare si infiintarea unei burse a cerealelor care sa dea posibilitatea fermierului de a obtine cotatii certe la termen, functie de care sa poata lua decizia de apelare la finantare. Aceasta este marea problema a agriculturii romanesti, lipsa de predictibilitate si stabilitate, in special in sectoare importante precum culturi de camp, zootehnie, legume – fructe. Stiati ca in arealul Voinesti – Dambovita, zona traditionala de mar, cu un potential estimat de cateva zeci de mii de tone, nu exista un singur depozit modern in atmosfera controlata sau vreun procesator?
Sigur, exista si fermieri interesanti pentru banci, insa acestea sunt holdingurile agro-industriale, cu integrare pe verticala. Ceilalti, sunt aproape complet neintegrati in ceea ce se cheama filiera pe produs.
Si atunci nu critic, ci le dau dreptate bancilor private sa stea deocamdata departe de sectorul agricol. Pentru ca timp de 20 de ani administratia agricola a functionat cam pe urmatoarele principi: 1) mie ce-mi iese de aici?, 2) ai nostri cu-ai nostri, ai lor cu (in) mama lor, 3) hai sa punem presiune pe Finante sa ne mai dea niste bani sa-i aruncam in subventii dupa cum vrea “Moldovan”.
La o prima evaluare, cam asa stau lucrurile in viziunea mea. S-ar putea sa mai si gresesc, dar atata timp cat nu ma corecteaza nimeni, ma cred perspicace. Am o vaga senzatie ca din acest program, asa cum arata el azi, au de castigat anumite societati cu activitati de depozitare si cam atat. Macar de ar fi acesta primul pas, care sa fie urmat rapid de corectii si completari legislative.
Dan Gherghelas
Primul siloz….. Prima casa……… Slogane electorale……
La Baia Mare de Sarbatoarea Castanelor s-a inagurat, bineanteles cu festivism, un targ agricol, pentru ca de… este la moda sa ne facem ca facem promovare. Da, taiem panglici, organizam expozitii si targuri agricole, sa facem ce…? Cui foloseste si ce promovam? Promovam firme austriece, masini si utilaje produse de altii, produse agricole de peste mari si tari. In acelasi timp agricultorii romani privesc zapaciti cum pretul produselor lor tinde spre zero. In toate sectoarele agricole se manifesta o exagerata stare de paguba. Din cauza festivismelor, autoritatile uita ca rolul lor ar fi reglementarea organizarii agriculturii si mai ales al valorificarii productiei agricole. Se vorbeste de “primul siloz”, dar cui îi foloseste, promovam vaca de carne sau de lapte, pai de ce, vaca in Romania nu este promovata? In Romania se produce carne, se produce lapte, se produc legume, se produc fructe, insa nu se vand. Se vand si se cumpara produsele altora. Problema organizarii valorificarii productiei agricole romanesti este o alta mare problema a agriculturii din tara noastra, care alaturi de lipsa de predictibilitate si stabilitate, determina o abandonare, din ce in ce mai accentuata, de catre adevaratii agricultori, a acestei activitati, despre care ne place sa afirmam ca ar putea fi salvarea economiei romanesti. Autoritatile ies in fata la targuri si zic ca fac promovare. Sunt curios cate contracte vor incheia producatorii si agricultorii romani in urma acestui targ agricol de la Baia Mare?